ANAF își face ‘de lucru’ cu acești români: ce bate la ochi, unde au greșit de au trezit suspiciunea Fiscului
ANAF a anunțat, încă de la începutul anului, o serie de controale și verificări în varii domenii de activitate, însă de curând ochii Fiscului și-au mai îndreptat atenția către o zonă economică extrem de dezvoltată și profitabilă.
Este vorba despre cea a lucrătorilor pe platformele de livrare la domiciliu. Această activitate a evoluat spectaculos în ultimii ani, iar modalitățile în care angajații sunt încadrați cu forme legale sau nu pe piața muncii a stârnit atenția organelor legii.
„Am sesizat în acest domeniu o foarte mare subdimensionare a contractelor de muncă, au fost multe controale şi vor continua, astfel încât munca să fie declarată în mod corect. E foarte uşor de demonstrat la un livrator, atâta vreme cât e în platformă, câte livrări a făcut şi cât a muncit. Am constatat că partenerii acestor platforme angajează livratori cu 2 ore sau mai puţin ori deloc”, a explicat Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, citat de ZF.
Fiscul își dorește ca orice activitate economică desfășurată în țară să respecte legislația în vigoare, să fie plătite taxele și contribuțiile aferente, atât la nivel de afacere, cât și în privința contractelor de muncă.
Acești angajați români sunt luați acum în vizor de ANAF. Ce s-a descoperit, unde s-a produs greșeala
Nerespectarea normelor fiscale și evitarea întocmirii unor contracte de muncă corecte nu doar că afectează bugetul public, dar pune în pericol social și financiar inclusiv angajații, ce, în caz de boală de exemplu, nu beneficiază de formele de protecție prevăzute de Codul muncii, cum ar fi concediul medical plătit. Pe de altă parte, ei mai pierd și din perspectiva contribuțiilor pentru pensie și pot ajunge la o anumită vârstă să nu beneficieze de bani de la stat, tocmai pentru că munca desfășurată de ei a fost la negru sau subfiscalizată.
„Pentru a putea fi plătiţi la negru, spun eu, diferenţa dintre orele lucrate şi orele înscrise în Revisal sau în cosntractele de muncă, pentru acei bani se mai şi optează pentru anumite practici infracţionale, care sunt combătute de legea evaziunii fiscale.
Mă refer la cheltuieli fictive ca sa poată să scoata banii, ma refer la anumite bunuri false de benzină care sunt introduse în contabilitate, de anumite sume care, practic, în contabilitate se regăsesc în casieria societăţii, dar, în realitate, sunt daţi către livratori. Aceste controale nu se vor opri. Salariile trebuie înregistrate şi obligaţiile trebuie plătite la bugetul statului, aşa cum o face fiecare salariat”, a mai precizat oficialul din cadrul ANAF.